Setul de date de la camerele cu senzor de mișcare din cadrul proiectului LIFE Lynx sunt în principal utilizate pentru monitorizarea continuă a succesului repopulării cu râși. Cu toate astea, astfel de date oferă și oportunitatea de a adresa unele întrebări, încă fără răspuns, despre ecologia speciilor și interacțiunile la nivel de comunitate.
Cu acest scop, noul studiu despre impactul activităților umane asupra râsului eurasiatic (Lynx lynx), lupului (Canis lupus) și ursului brun (Ursus arctos) a fost realizat de echipa de cercetare LIFE Lynx de la Facultatea de Medicină Veterinară din Zagreb. Studiul a fost publicat în jurnalul zoologic științific ‘Journal of Vertebrate Biology’.
Rezultatele obținute cu ajutorul datelor de la camerele cu senzor de mișcare au demonstrat că, în general, suprapunerea temporală a activității celor trei carnivore mari cu oamenii este scăzută, primele fiind active noaptea / la crepuscul / în zorii zilei, iar oamenii în timpul zilei. Contrastant, activitatea temporală a celor trei specii de carnivore a fost similară pe potecile forestiere, unde activitatea umană este scăzută, și pe drumurile forestiere, unde activitatea umană este mai frecventă și diversă.
Modelul activității zilnice a animalelor este influențat de factori externi precum selecția habitatului, selecția temporală a nișei, disponibilitatea speciilor pradă și riscul de a fi prădat. Mai mult, diferite specii au arătat o varietate de răspunsuri în fața perturbanței umane; astfel, pentru a înțelege efectele activităților umane asupra faunei sălbatice este esențial să luăm în considerare diferitele caracteristici ale disturbanței antropice (tipul, frecvența, durata și locația) precum și caracteristicile speciilor observate (istoria de viață, vârstă, sex).
Astfel de studii ne pot ajuta să înțelegem punctele critice în care activitatea umană devine dăunătoare biodiversității, funcționării ecosistemelor și eforturilor de conservare.
